Caz umanitar

Dacă vă număraţi printre elevii care o au profesoară de limba engleză pe doamna profesoară Tudor Mariana, atunci cel mai probabil ştiţi deja despre ce e vorba.

Eu am avut cea mai recentă oră de engleză, joi 3 decembrie şi, deşi auzisem de la alte clase că s-ar putea să nu facem engleza şi ne bucuram supersupersuper mult (la fel cum ar fi făcut toată lumea, de altfel), doamna profesoară ne-a dovedit contrariul zvonurilor şi a venit la oră. Ora a fost foarte tristă, doamna abia a putut să scoată 2 cuvinte când a intrat pe uşă. Mai apoi, ne-a povestit despre ce era vorba şi despre situaţia care o făcuse să se simtă aşa.

Ne-a spus povestea tristă, dar adevărată, a două fetiţe gemene, în vârstă de 11 ani, care, acum, în pragul sărbătorilor de iarnă sunt pe cale să îşi piardă mama. Mama lor, pe numele ei, Laura Stanescu, este învăţătoare la şcoala nr. 27 “ Principesa Ileana” din Bucureşti, sectorul 2. Din iulie 2009, ea se luptă cu o boală necruţătoare, cancer ovarian de gradul III. Cancerul ovarian reprezintă a patra cauza de mortalitate prin cancer, la femei, iar în ţara noastră, a doua după cancerul de col uterin, fiind cea mai grava formă dintre procesele maligne ale aparatului reproductiv. Suferind până în prezent 4 interventii chirurgicale, Laura le-a suferit pe ultimele trei în intervalul 16 septembrie - 14 octombrie 2009.

Pronosticul medicilor este total pesimist, cu toate că unul dintre aceştia declară că rar a vazut un pacient care să se agaţe atât de mult de viaţă. Cum ar putea Laura să nu se agaţe de viaţă, când ştie că acasă o aşteaptă două fetiţe superbe, motivul pentru care a rezistat şi încă rezistă în lupta cu această boală groaznică. Fetele nu pot fi ajutate permanent nici măcar de către tatăl lor, deoarece părinţii sunt divorţaţi de 7 ani. Din această cauză, apelez la voi. Resursele familiei sunt restrânse, mai ales că majoritatea banilor s-au dus pe spitalizări, medicamente şi operaţii pentru Laura. Fetiţele ar avea nevoie de puţin ajutor, acum în preajma sărbătorilor, măcar o sumă micuţă, sau dacă puteţi şi aveţi, hăinuţe sau încălţăminte pe care nu le mai purtaţi.
Fetiţele sunt bine dezvoltate fizic şi poartă următoarele măsuri:

Adina are 60 kg, înălţime: 1.56m
Anca are 63 kg şi înălţime: 1.56m
La picior, fetele poartă amândouă măsura 39.Măsuri EU 42, USA 18+

Dacă le puteţi ajuta cu orice, o punguţă de bomboane, hăinuţe, bani, sau orice credeţi că le-ar face viaţa puţin mai frumoasă în aceste momente, aduceţi lucrurile saptamana asta la liceu. Persoana de contact: zuzu 10H [zuzulixu@yahoo.com]. Multumim anticipat şi spor la învăţat zilele acestea, când cu toţii suntem asaltaţi de teze şi teste.

Chirilă în licee

Începând cu data de 19 mai, solistul trupei Vama, Tudor Chirilă, a iniţiat campania "Chirilă în licee", pe care a susţinut-o de-a lungul perioadei 19-27 mai, în cinci licee din Bucureşti. Campania are ca scop comunicarea cu liceenii iar sloganul "Descoperă ce-ţi place!" a fost ales aşa încât să aibă priză la elevi.
De-a lungul campaniei, Tudor a vorbit elevilor din Neculce, Alexandru Ioan Cuza, George Coşbuc, Ion Creangă şi Gheorghe Lazăr despre importanţa descoperirii aptitudinilor şi a alegerii unei cariere potrivite.

Şi acum, după ce v-am facut un scurt review asupra proiectului, se aud voci prin şcoală cum că Tudor Chirilă ar veni şi la noi în liceu, cam în data de 12 octombrie, în jur de ora 4.30.

Sursele sunt nesigure, dar având în vedere ca proiectul avea să se deruleze în continuare, dupa trecerea verii, în alte 15 licee din Bucureşti, putem spune că totul este posibil. Deci, să sperăm că Tudor o să fie foaaaarte drăguţ şi o să ne onoreze şi pe noi (fanele lui cele înfocate,vorbesc aici despre fete:d), cu prezenţa lui în sala de festivităţi. I can't waaaait.

Viitorul CNMV-ului e roz in picatele

Astazi am fost prezent la intalnirea dintre candidatii CNMV pentru Parlamentul Elevilor din sectorul 2 si alegatori. Ma asteptam sa dau peste zeci de proiecte interesante care sa ma puna intr-o situatie destul de delicata cand vine momentul intrebarii “Eu cu cine votez?”. Probabil ca in final la asta voi ajunge, pentru ca nu sunt nici pe departe lamurit pe cine sa aleg, dar nu din cauze tocmai pozitive.

Asta pentru ca in primele 15 minute ale intalnirii m-am simtit ca la Intrunirea Arhitectilor din Bucuresti. Atatea pareri la felul cum ar trebui revaruit liceul, la cum e imposibil de facut lucrul asta pentru ca trebuie intarita fundatia (n-am prins unde e legatura) si alte pareri inutile referitoare la asta, demne de niste mesteri zidari, n-am auzit niciodata la un singur loc. A trebuit sa vina o domnisoara de la Guvernul Elevilor (asta cred ca e cealalta putere in stat) sa le spuna candidatilor sa isi axeze programele pe altceva pentru ca reconsolidarea liceului nu tine in atributiile Parlamentului Elevilor. FAIL.

De la arhitectura s-a trecut subit la drepturile omului. Unul dintre candidati (nu spun cine ca sa nu se considere campanie) a venit cu ideea ca elevul sa nu mai fie raspunzator in fata cadrelor didactice / directorilor pentru ceea ce face in afara incintei liceului. Si de aici pana la “sa putem fuma in fata portii” nu a mai fost drum lung. 45 de minute s-a discutat despre cum elevul ar trebui sa poata sa fumeze linistit in afara curtii scolii, sa nu mai fie nevoit sa iasa din perimetrul liceului si fara sa se teama de profesori. De ce s-a pierdut atata timp cu o idee de maxim 5 minute, n-am inteles nici acum.

Ceea ce mi-a placut a fost faptul ca cei implicati in alegeri si-au dat seama ca nu pot salva lumea prin Parlamentul asta al elevilor si nu a fost cazul sa se discute despre ozn-uri. Una dintre ideile bune mi s-a parut aceea cu un “recensamant” al tuturor cluburilor de activitati extrascolare existente. Da, nene, poate asa aflu si eu ce naiba face Interact-ul (am impresia ca e un fel de MISA - toti stiu ca exista, nimeni nu ii vede).

O alta idee buna pe care am auzit-o a fost aceea cu creearea de piste de biciclete si accesul celor care merg pe asa ceva si pe role in parcuri. Pacat ca cineva a observat ca in sectorul doi (raza pe care Parlamentul Elevilor poate actiona) nu exista parcuri in care sa se restrictioneze asa ceva.

La organizare, nu prea exista bile albe. In primul si in primul rand, nu a existat limita de timp la discursuri, fiecare a vorbit cat a vrut. Asa s-a ajuns la situatia complet aiurea in care un candidat a vorbit 40 - 45 de minute iar altii doar doua, trei. O bila neagra vine de la faptul ca nu s-a alocat un timp de raspuns la sfarsitul discursului la intrebari pentru fiecare candidat. Am asistat la niste “certuri” intre candidati demne de Piata Obor din cauza asta. O observatie…doar unul dintre cei 10-15 candidati a avut o prezentare in PowerPoint. De obicei, chestiile de genul asta ajuta mai bine ca interlocutorul sa bage la cap ceea ce aude.

Da, a fost frumos la intalnire, nu stiu cat de util avand in vedere ca am mai multe intrebari decat aveam cand a inceput. Alegerile sunt vineri…